sâmbătă, 28 noiembrie 2009
joi, 26 noiembrie 2009
...timp ,dulceata si lacrimi...
...de ce nu putem calatorii in timp????... de ce nu putem intoarce putin clepsidra?...
...sa ne intoarcem inapoi la dulceata ce a trecut si n-am savurat-o indeajuns...
...sa ne intoarcem inapoi sa reparam toate greselile, sa spunem toate cuvintele nerostite la timp, sa le oprim pe cele rostite prea in graba, sa mangaiem , sa alintam , sa soptim , sa cantam , sa radem ...
...sa iubim...
...sa traim...
...de ce?...
...te rog lasa-ma sa-mi pun capul pe umarul tau ...obrazul pe pieptul tau si opreste , pentru mine, timpul ...doar putin ...doar cat sa pot plange fara ca si atunci timpul sa se scurga, sa pot plange fara intrebari si fara raspunsuri...
miercuri, 25 noiembrie 2009
...cotrobaind prin amintiri...
...cotrobaiam prin amintiri...
...in cautarea zambetului ei suav si nu gasesc decat alei pustii...
...in cautarea sarutului ei cald si nu gasesc decat copacii goi si reci...
...in cautarea atingerii ei dragatoase si nu gasesc decat fantani seci fara apa...
...in cautarea cuvintele ei de alint si nu gasesc decat soapte mute...
...in cautarea cantecului de leagan si nu-mi aud decat respiratia...
...in cautarea ei... din povestile altora...
...si asa tesem dantele minunate , fiecare in felul ei, cu flori complicate si frunze pline de carcei, dar fara noduri la primele ochiuri...tesem dantele minunate dar cu fire duse... drept prin mijlocul carnos al florii... taind cate un carliont de frunza...si asa incercam toata viata sa prindem ochiurile pierdute...in zadar...
...mi-am adancit privirea in ochii lui... atat de senini...nisipul se scurgea incet in clepsidra, iar lacrimile pe obrajii mei... se pravaleau una dupa ala, fiecare dintre ele cutremurand lumea atunci cand se spargea de pamant....
...cotrobaiam plangand singura prin strazi pustii in cautarea... ei...
duminică, 22 noiembrie 2009
sâmbătă, 21 noiembrie 2009
Povestea de azi...
Taylor Swift- Love Story
...am avut astazi o zi de poveste ... si cum nu pot sa pastrez bucuria doar pentru mine , v-o daruiesc si voua ...
...era o zi minunata , plina de soare ... oricat ma ascundeam, el tot ma gasea...dupa frunze , dupa copaci, dupa cladirile inalte , dupa geamul tramvaiului... jocul era minunat... dar nu am mai rezistat, m-am lasat magaiata de atingerea lui atat de calda si fina , m-am lasat rasfatata si iubita...
...stateam pe marginea lacului in iarba verde si frunzele rosii, sprijinita de tulpina groasa a unei salcii batrane ...cu crengile mangaind gingas apa...
...soarele se incapatana sa-mi zambeasca romantic printre suvietele mele ravasite si printre crengile de salcie iar apa prelua sclipirea lui jucandu-se cu cu lumina printre frunze ca un copil strengar...
... am simtit narile trezite de parfumul de poveste ... batai puternice de aripi imi intorc privirea catre jocul nuptial al pescarusilor ce se curtau ,atat de frumos, pe oglinda apei...
... magia plutea in aer... in soapta iubitului, in zambetul copilul din leagan, in stragerea de mana a celor doi tineri de pe banca, in rasetul fericit al indragostitilor...in sarutul povestii... in soapta iubitului ...
vineri, 20 noiembrie 2009
Ziduri de nisip...
...de ce traiesc cateodata atat de intens?...de ce vibrez la orice soapta, atingere, traire, privire, zambet si lacrima...?...de ce ?... e pasiune pura ...istovitoare...As vrea sa privesc lumea printr-un geam de sticla ca si majoritatea oamenilor...viata trecand prin el in surdina...dar asa nu as mai auzi acordurile fine de vioara...
Asa ca muncesc in zadar, imi construiesc o fortareata in jurul sufletului meu...ridic ziduri ...de nisip...pe care valurile le spulbera...lasandu-mi inima dezgolita tremurand in fata emotiilor pure...
Copil fiind...
...de la oamenii din jurul meu am observat...
...ca dragostea are varsta primei iubiri...daca prima oara te-ai indragostit la nouasprezece ani, nouasprezece ani o sa ai de fiecare data cand te indragostesti...
...de fiecare data redevii copil... cu bune si rele...cu timiditate si inocenta, cu fragilitate si teama, cu multa, multa fantezie...atat de multa ca nu mai deosebesti imaginatia de realitate , realitatea de imaginatie... actionand pueril si naiv...
...cateodata omul matur se priveste in oglinda, il ia pe copil de mana , se aseaza amandoi jos si-i spune: " ...dragul meu , traiesti in fantezie... caii albi nu zboara , luna nu te strange in brate , omul e tot om... nu cantec..."...dar zambetul si privirea pierduta il fac sa inteleaga ca vorbele zboara... si atunci omul matur , il mangaie pe crestet... lasandu-l pe copil sa se piarda in magie... asteptandu-l acolo daca realitatea e dura si-l va trezi...
...cuvinte...
...am obosit...am obosit sa jonglez cu stele, sa tes povesti din mii de flori de nu-ma-uita, sa fac puzzle-uri din fire de nisip...
...as vrea sa ma intind pe pamantul rece, cu iarba pe jumatate uscata si sa privesc cerul de acum...un cer perfect albastru cu cateva dare de nori albi cremosi...pare de poveste...ce e poveste si ce nu?
...fantezia delicioasa si adesea cruda ne orbeste cateodata si nu ne lasa sa mai vedem realitatea minunata ce ne inconjoara...
...genele grele se prabusesc ...dar doar pentru visare, trupul incapatanandu-se sa nu adoarma...
...am obosit...as vrea sa-mi sprijin capul pe umarul unei stele, iar zanele din povestile mele sa ma rapeasca ...fara sa mai trebuiasca sa le creez eu... sa ma las purtata in voia lor... fara voia mea...doar a lor...a lor...lor...
joi, 19 noiembrie 2009
Profitand de muza...
... am citit ca dragostea nu-ti cere acordul pe cand iubirea este o decizie personala...
...deci atunci cand te indragostesti nu stii ce ti se intampla...
... te trezesti intr-o frumoasa dimineata , te intinzi in asternuturi, iti eliberezi fata de suvitele ravasite, si iti cuibaresti obrazul pe perna calda pentru inca cinci minute privind pe geam la ziua minunata ce te asteapta sa o savurezi...si cu stupoare descoperi ca razele care lumineaza minunat frunzulite verzi si crude din fata geamului nu te mai fac sa zambesti...
Te ridici contrariata iei perna in brate si o strangi puternic ca pe un prieten de nadejde...te duci la geam , privesti ...la soare , cer , verde, oameni si pisica vecinului ...dar nimic nu se mai schimba ...golul nu se mai umple, buzele raman inerte , impietrite in tristete...si abia atunci realizezi cu frica ca totul s-a schimbat...rapid iti tragi perechea de blugi uitata de cu seara pe jos, te-ncalti cu adidasii murdari , uiti sa-ti legi sireturile , te opresti , te intorci , le-ndesi intr-o parte...nu mai simti ca te jeneaza...deschizi usa , iesi , o trantesti ...o deschizi iar , intri si iei o haina din cuier , iar iesi , iar trantesti usa...si fugi pe scari...ajungi afara , in mijlocul trotuarului plin de oameni , plini de griji ...sau de bucurii...dar totul e mut , fara pic de sunet...incepi sa te sufoci, inima sa-ti bata cu putere, te deschizi la doi nasturi ...de la bluza de pijama ...pe care ai uitat s-o schimbi...te uiti iar la soare si te fortezi sa-l privesti pana cand ochii te dor , lacrimile curg si tu intelegi ...il iubesti...sau o iubesti...
...atunci incepi brusc sa auzi ...cantecul canarilor de la etajul cinci...ganguritul porumbeilor din copaci, rasetele , si toate soaptele de iubire din lume...
...asa se descopera dragostea parsiv cuibarita in sufletul tau de ceva vreme...
...poate fi dragostea oare o optiune personala?....
...deci atunci cand te indragostesti nu stii ce ti se intampla...
... te trezesti intr-o frumoasa dimineata , te intinzi in asternuturi, iti eliberezi fata de suvitele ravasite, si iti cuibaresti obrazul pe perna calda pentru inca cinci minute privind pe geam la ziua minunata ce te asteapta sa o savurezi...si cu stupoare descoperi ca razele care lumineaza minunat frunzulite verzi si crude din fata geamului nu te mai fac sa zambesti...
Te ridici contrariata iei perna in brate si o strangi puternic ca pe un prieten de nadejde...te duci la geam , privesti ...la soare , cer , verde, oameni si pisica vecinului ...dar nimic nu se mai schimba ...golul nu se mai umple, buzele raman inerte , impietrite in tristete...si abia atunci realizezi cu frica ca totul s-a schimbat...rapid iti tragi perechea de blugi uitata de cu seara pe jos, te-ncalti cu adidasii murdari , uiti sa-ti legi sireturile , te opresti , te intorci , le-ndesi intr-o parte...nu mai simti ca te jeneaza...deschizi usa , iesi , o trantesti ...o deschizi iar , intri si iei o haina din cuier , iar iesi , iar trantesti usa...si fugi pe scari...ajungi afara , in mijlocul trotuarului plin de oameni , plini de griji ...sau de bucurii...dar totul e mut , fara pic de sunet...incepi sa te sufoci, inima sa-ti bata cu putere, te deschizi la doi nasturi ...de la bluza de pijama ...pe care ai uitat s-o schimbi...te uiti iar la soare si te fortezi sa-l privesti pana cand ochii te dor , lacrimile curg si tu intelegi ...il iubesti...sau o iubesti...
...atunci incepi brusc sa auzi ...cantecul canarilor de la etajul cinci...ganguritul porumbeilor din copaci, rasetele , si toate soaptele de iubire din lume...
...asa se descopera dragostea parsiv cuibarita in sufletul tau de ceva vreme...
...poate fi dragostea oare o optiune personala?....
Scrisoare catre dragostea pura...
Are dragostea varsta?...dar iubirea?...sunt ele diferite?...eu asa am ales sa cred...
...intai ne indragostim si ardem ca o crenguta uscata si parfumata de brad...cand dragostea dispare iubirea trebuie sa-i ia locul...
Dragostea...
... sigur te-ai indragostit ...cel putin odata in viata...inchide ochii si adu-ti aminte...cufunda-te incet in inima , pierde-te in amintiri, sufla praful de pe ele si priveste-le....
...dragostea e la inceput timida, invariabil , indiferent de om , de fel , de statura, de culoarea ochilor sau de freamatul buzelor...
...dragostea e fecioara intotdeauna, indiferent de varsta...
...dragostea e naluca , apare la mijlocul noptii, te prinde de mijloc , te ridica pe bolta instelata si te lasa acolo...mai da-te jos daca poti...nu poti...
...dragostea e focul strasnic din lemne de fag , ce trosnesc puternic , face flacara mai mare ca tine , uriasa, ce topeste gheata dar nu arde...pe nimeni...
...dragostea te face copil ... e poveste, cu printi si printese, zane si zmei...inorogi...
...dragostea transforma lumea...prin ochii tai...ei ...lui...
...dragostea n-are somn dar e plina de vise... fantastice...
...dragostea e pasiune , freamat, sudoare si raset...
...dragostea e raspunsul la intrebarea primordiala " Cum a aparut viata?"...din dragoste si o privire...
...dragostea e puterea de a trai fara inima ...inima batand in mainile celuilalt...
...te vad zambind , intorci foile albumului amintirilor , in ochi iti licaresc flacarile focului din camin...din cand in cand mai stergi cu maneca fire de praf imaginare de pe cate o amintire...inima incepe sa bata...
...te las sa savurezi aroma dulce a cozonacilor bunicii ...sau a dragostei...
Scrisorile de dragoste ale unei copile...
"...ce dulce esti! iti sorb fiecare vorba, fiecare soapta...litera de pe hartie...Si mai ales, fiecare privire, zambet, rasuflare...TE sorb ...Ce ai sa te faci daca am sa te sorb de tot? Am sa te sorb de tot in inima mea si ai sa fii partas la toate minunile create de IUBIRE in sufletul meu...or sa te inconjoare...or sa te faca fericit..."
"... cum ar fi sa alergam , noi doi, pe un camp in floare?...tu sa te ascunzi iar eu sa te caut?...sa vii pe la spatele meu , sa ma sperii, sa ma ridici in sus...si apoi sa cadem amandoi printre flori...si rasete...rostogolindu-ne intr-un sarut dulce de margareta....
...tu sa fii un mac rosu iar eu o mica floare...
...eu sa fiu un trandafir salbatic iar tu un brad...
...eu sa adapostesc albina iar tu privighetoarea...
...sa ne imbinam parfumurile printre nori... ce se aseamana cu semete herghelii de cai albi, ce cutremura cerul sub copita lor de ploaie...sau vant ...sau soare...
...doar Tu si Eu...
...Tu si Eu...
...TU..."
"...am sa plec cu tine in vis... Am sa te visez iubinde-te si am sa te iubesc visandu-te...
Dragostea a pus samanata in inima mea...dorul a hranit-o...si a crescut o frumoasa pereche de aripi, mari , albe...
Prima oara cand am zburat a fost ciudat...am ametit si a fost minunat...tot cerul era al meu, toata lumea, toate florile , pasarile...se imbinau in curcubee de iubire...inconjurandu-ma , ametandu-ma...
...uneori ma pierdeam de ele...sau ele se pierdeau de mine...si rataceam intr-un haos, sterp , lipsit de culoare , cant , miresme...dar iubirea ma gasea intotdeauna si eu eram din nou fericita...fericita...fericita..."
"...mi-e dor de tine...atat de dor...de ce nu esti cu mine?...Acum!...sa fim amandoi, in intuneric, sa plutim invaluiti in misterul noptii, vibrand cu fiecare fibra a trupului si suflletului la sunetele melodiilor ce se izbesc de inimile noastre...impreuna..."
"Iubitul meu,
ce mai faci? Daca ai stii cat de mult te iubesc! E dimineata si nu am avut pe cine sa trezesc...iubitul meu , nu mai esti langa mine...mi-e dor...vreau sa te simt , sa-mi afund respiratia in pielea ta...pe gat, sa-ti mangai tamplele, sa-ti savurez zambetul si chiar sa-ti sarut lacrimile...
...sunt ecoul unei melodii de flaut ce rataceste printre munti...sunt umbra fara stapan, sunt luna fara soare, pamantul fara cer, marea fara pamant...
...sunt doar eu ....fara TINE..."
"... cum ar fi sa alergam , noi doi, pe un camp in floare?...tu sa te ascunzi iar eu sa te caut?...sa vii pe la spatele meu , sa ma sperii, sa ma ridici in sus...si apoi sa cadem amandoi printre flori...si rasete...rostogolindu-ne intr-un sarut dulce de margareta....
...tu sa fii un mac rosu iar eu o mica floare...
...eu sa fiu un trandafir salbatic iar tu un brad...
...eu sa adapostesc albina iar tu privighetoarea...
...sa ne imbinam parfumurile printre nori... ce se aseamana cu semete herghelii de cai albi, ce cutremura cerul sub copita lor de ploaie...sau vant ...sau soare...
...doar Tu si Eu...
...Tu si Eu...
...TU..."
"...am sa plec cu tine in vis... Am sa te visez iubinde-te si am sa te iubesc visandu-te...
Dragostea a pus samanata in inima mea...dorul a hranit-o...si a crescut o frumoasa pereche de aripi, mari , albe...
Prima oara cand am zburat a fost ciudat...am ametit si a fost minunat...tot cerul era al meu, toata lumea, toate florile , pasarile...se imbinau in curcubee de iubire...inconjurandu-ma , ametandu-ma...
...uneori ma pierdeam de ele...sau ele se pierdeau de mine...si rataceam intr-un haos, sterp , lipsit de culoare , cant , miresme...dar iubirea ma gasea intotdeauna si eu eram din nou fericita...fericita...fericita..."
"...mi-e dor de tine...atat de dor...de ce nu esti cu mine?...Acum!...sa fim amandoi, in intuneric, sa plutim invaluiti in misterul noptii, vibrand cu fiecare fibra a trupului si suflletului la sunetele melodiilor ce se izbesc de inimile noastre...impreuna..."
"Iubitul meu,
ce mai faci? Daca ai stii cat de mult te iubesc! E dimineata si nu am avut pe cine sa trezesc...iubitul meu , nu mai esti langa mine...mi-e dor...vreau sa te simt , sa-mi afund respiratia in pielea ta...pe gat, sa-ti mangai tamplele, sa-ti savurez zambetul si chiar sa-ti sarut lacrimile...
...sunt ecoul unei melodii de flaut ce rataceste printre munti...sunt umbra fara stapan, sunt luna fara soare, pamantul fara cer, marea fara pamant...
...sunt doar eu ....fara TINE..."
marți, 17 noiembrie 2009
...daca as avea acum un trandafir...
...mmmmmmmmm ...
...daca as avea acum un trandafir...unul rosu, cu petale mari, carnoase, parfumate...
... mi-as cufunda respiratia intre ele, as trage adanc, furandu-i toata esenta...
...mi-as cufunda privirea in rosul lui patrunzator furandu-i toata culoarea...
...mi-as trece simtirea peste catifeaua fiecarei petale furandu-i finetea...
...si apoi i-as strange puternic tulpina in pumn...puternic, ca spinii lui sa se infiga adanc in carne... si n-as tipa ... sangele rosu, fierbinte si parfumat ar tasnii in picuri fericiti de a fi eliberati din venele mele...
...si i-ar reda parfumul...
...si i-ar reda culoarea...
...si i-ar reda finetea...
...si i-ar reda viata...
luni, 16 noiembrie 2009
...Seherezada...
...femeia...mmm...doi ochi mari completati de adanci umbre negre si aurii... cateva pietre rubinii si minunate valuri dantelate, catifelate, diafane...
...mister, seductie, rafinament...
...si Seherezada a completat perfect tabloul...
...imaginatie , creativitate, daruire...
Femeia, ce cuvant magic...
...numai EA putea sa imblanzeasca inima unui rege...inima unui barbat ...inima unui barbat crud...
...numai EA putea sa calatoreasca in fiecare noapte intr-o alta lume ...timp de 1001 de nopti... noapte de noapte...
...numai EA e in stare sa se reinventeze iar si ...iar si... iar si... iar....luandu-te si pe tine - barbatule - prin lumile ei , minunate...fascinandu-te...
...doar Ea poate darui asa...si se poate darui asa, pentru ca asta este EA ...doar o inima careia daca stii cum sa-i soptesti va bate...atat de tare , incat nu vei mai putea auzi nimic altceva, nu vei mai putea vedea nimic altceva decat minunatiile lumilor fantastice prin care ea calatoreste...
...de ce ridici din spranceana?...da, orice femeie este asa...o oaza minunat de verde in care soapta ta este izvorul ascuns ce o hraneste...iar fara apa , toate minunatiile pier...in desert...
...picura soapte...trezeste la viata lumea minunata de langa tine...
...sopteste...
...sopteste...
...sopteste...
joi, 12 noiembrie 2009
Emotions...
"...la temelia existentei umane sta dorinta de intimitate si de a fi iubit de cineva..."
"...cea mai importanta nevoie afectiva nu este sa ne indragostim, ci sa fim iubiti cu adevarat de celalat, sa distingem acea iubire care deriva din ratiune si alegere, si nu din instinct. Simt nevoia sa fiu iubit de cineva care sa ma iubeasca, care vede in mine ceva ce merita iubit. [...] este alegerea de a investi energie intr-un efort depus in avantajul celuilalt, stiind ca daca persoana aceasta este imbogatita prin efortul tau, si tu vei avea o satisfactie - satisfactia de a fi iubit cu adevarat pe cineva..."
"...telul iubirii nu este sa obtii ceea ce doresti, ci sa faci ceva spre binele celui pe care il iubesti..."
"...trebuie sa fim dispusi sa invatam principalul limbaj al iubirii partenerului daca dorim sa fim eficienti in a ne face cunoscuta dragostea..."
Gary CHAPMAN
Barbra Streisand - Emotion
...crede...
Barbra Streisand - Woman in the Moon
....te rog , crede in tine...crede in puterea nebanuita ce zace acolo in sufletelul ala pe care il crezi atat de mic...asta e maretia noastra , a oamenilor si nici macar nu ne-o cunoastem...suntem atat de mici dar atat de uriasi...Sufletul ne depaseste cu mult dimensiunile trupului...
..n-ai avut niciodata impresia ca tocmai ai prins cu coada ochiului esenta vietii tale?...te'ntorci dar deja nu mai e...trece cu o viteza trist de mare ...si iar zaresti o umbra cu coada celuilalt ochi...te'ntorci dar tot degeaba...ai vrea s-o prinzi , sa-i spui : "Stai! stai sa te privesc putin in ochi"...dar n-ai ragaz nici sa deschizi buzele...si ramai cu intrebarea , "...ce tocmai am simtit?"...era atat de frumos...ramai cu gustul dulce si cu o nemasurata dorinta de a cauta si descoperii adevarul...si culmea stii care e?...ca poti...
...suntem atat de minunati , dar n-o stim...suntem buni, frumosi, plini de dragoste dar trebuie doar sa ne oprim putin ...sa ne tragem sufletul , sa respiram adanc cu ochii inchisi lumii acesteia si deschisi catre daruire...
...daruieste ceea ce nu ai...zambesti?...inseamna ca ai inteles...daruieste sincer - ceea ce nu ai - si ai sa primesti...nu , nu risipi...daruirea presupune si pe cineva care sa primeasca darul tau si sa se bucure de el ... si exact cand chipul celuilalt se va lumina , buzele se vor ridica iar fruntea se va destinde ...sufletul tau este cel care se va umple...
...de ce este atat de greu sa scoatem ce e bun din noi???...de ce ne pierdem in praf?...de ce ne temem?...de ce ? ...
...zambeste...si apoi daruieste-ti zambetul celuilalt... si daca e cineva acolo, sufletul ti se va umple de saruturi...
luni, 9 noiembrie 2009
Omuletul si Luna...
... urechile ascultau soapte culese din aer, ochii priveau dicolo de cunoscut iar mana imi desena ce vedea inima...
...stele...multe stele stralucitoare...si un mic omulet sarind zglobiu printre ele...sarea intr-un picior...sarea pasul strengarului...alerga...
...se mai oprea, se intindea ...culegea cate o stea , o ridica sufla pe ea si spulbera un nor de magie aurie care ii umplea fata, dupa care o saruta si o punea la locul ei...
...era fericit, la fel si stelele...el se umplea de magie ...ele de saruturi...
...si in joaca lui a dat de Luna...a ramas fascinat...ce frumoasa era, ce luminoasa, plutea intr-un nor de magie aurie...a atins-o...era atat de calda...s-a asezat si a realizat ce obosit era...s-a rezemat de ea...si-a lasat un genunchi sa cada lejer si sa se miste in ritmul melodiei fredonate de stele...pe celalat la prins cu o mana...
...si a oftat...era minunat...pumnul ii era plin de praf auriu...defapt si el era acum auriu ca si Luna...era magic...
sâmbătă, 7 noiembrie 2009
...Trupul, dansand...
...cat de perfect se armonizeaza miscarea cu trupul uman...impreuna sunt o noua fiinta...
vineri, 6 noiembrie 2009
...dantuie fata , dantuie...
Edvin Marton Wind of Spring
...treceam privind catre orizont , cu un mers usor grabit , cu pas apasat, cand un vant de primavara imi spulbera cateva suvite...saltand fascinate de sunetele minunate ce se auzeau...privirea mi s-a intors singura catre locul din care izvora muzica...langa mana mea o perdea groasa de aer primavaratec incetoasa imaginea lumii de dincolo...incet am dat-o la o parte cu doua degete si mi-am strecurat privirea inauntru...
...in mijlocul unei fermecate gradini o preafrumoasa fata dantuia...frumos i se unduia trupul...frumos ii saltau picioarele goale strivind flori mici si albe...frenetic ii salta parul acoperinu-i fata...umerii...sanii...
...se-nvartea ...se-nvartea...si'mpreuna cu ea toata lumea...tot cantul, toata floarea ...si primavara...
...dantuie fata, dantuie...
...am lasat incet perdeaua...
In cautarea muzei pierdute...
....unde esti????...de ce ai plecat???...mai lasat atat de singura ...sunt din nou Eu...puternica, vie ...dar imi lipsesti...unde esti? ...farama mea de nebunie?... dulce nebunie...
...TU...divina mea muza, imbracata in camasa alba ce lasa sa se intrezareasca obraznic sanii...sau sanii... obraznici...Tu ce cu parul desfacut alergi prin lumi fascinante...prin nisipuri fermecate, pe campii inverzite culegand fluturi in par ...ca apoi doar scuturand nastrusnica din cap sa-i ridici pe toti intr-un gingas nor viu ce pulseaza ....printre florile de cires ce pocnesc de dragoste neimpartasita...inca...
...Tu muza mea , salbatica , plina de pasiune , dragoste , lacrimi si durere...TU! ..Unde esti?...nu-mi rapi placerea de a-ti vedea coapsa perfecta cum se zgarie in tufa de trandafiri amestecandu-ti sangele fierbinte cu petalele rosii...dandu-le viata...
...Vino inapoi...te caut , te doresc, nu pot trai fara tine ...Vinooooooo....promit sa nu te mai pierd...promit sa nu mai te las sa-ti ranesti pielea fina...esti magie dar si durere...am alungat durerea ...dar nu pot trai fara magie...
...Vino , Vino , Vino , Vino...prinde-ma de mana si arunca-ma in furtuna dintre lumi ...
...sa-mi zambeasca din nou ciresul, sa pot vorbi din nou cu ciocarlia.... sa pot saruta dragostea direct pe buzele ei carnoase si ingenue...
...vino...
...vino...
...vino...
"...femeia iubita e ca primavara, misterul ei e de nedestainuit, farmecele ei sunt dulci si nelinistea ei iti trezeste valuri in sange..." R. Tagore
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
