Lamaile surprinzator de dulci

.Am plecat azi dimineata fain imbracata si fara umbrela. Trebuia sa ma intorc cu masina. N-a fost sa fie. Asa ca m-am trezit mergand singura prin ploaie cu o punga de hartie deasupra capului. Urasc ploaia iar pungile pe cap mi s-au parut cea mai ridicola idee ...pana acum. Cand am descoperit cat de amuzant poate fi.
Sa fii altfel decat ceilalti.
Sa privesti lumea printr-un ochi de poveste...
Sa fii copil.
Sa te bucuri de orice experienta.
......Inca invat sa fac asta. Si probabil ca e o lectie ce tine toata viata. Oamenii sunt slabi si dezorientati. Plini de complexe, frustrari si multe frici. E normal. Asa e firea umana. Fugi de frica , frica dupa tine si nu faci decat sa invarti rotita. Din care nu mai stii cum sa iesi.
......Intoarce-te, privesti frica in fata si deconspir-o. Sa nu mai aiba nici un secret pentru tine. Ca atunci cand erai mic si te speriau umbrele de dupa dulap. Mama atingea peretele, te linisteai si apoi radeai si tu de tine...

......Fiecare experienta isi are rolul ei. Nimic si nimeni nu este intamplator. Depinde doar cum privesti.

......Atunci cand te uiti intr-o oglinda mica iti vezi doar fata. Dar tu esti mai mult. Mult mai mul de atat. Pentru ca nu oglinda spune cine esti. Nu te lasa definit de ceilalti. Tu detii controlul. Tau.

...este decizia ta. Decizia Ta de a te teme sau...nu.

Experienta ma face ceea ce sunt. Acum. Ea ma defineste ... devin mai puternica sau defapt descopar cat de puternica sunt... si plina de viata si de culoare si de sunet...Si e un sentiment al naibii de frumos...
.....Asa ca ...atunci cand viata iti ofera lamai, vrei sa faci limonada si ai ramas fara zahar sigur lamaile vor fi surprinzator de dulci.

Ghicitoarea

Stii...Tu

Da, Tu, care acum citesti

Un vers, o rima

O ghicitoare ascunsa'n povesti

Toc! Poc! un boboc

si un pisic ghemotoc...

O privire

Un zambet incurcat, legat

cu un siret...la cap.

Un sarut colorat, uitat

...sus printre flori

dezgolit, rusinat...

parfumat.

Si un melc visator

zambea triumfator

Alergand grabit pe un curcubeu multicolor.

Stiu...

...nu te mai chinui

sa-ntelegi

o ghicitoare zaluda

plouata, toata uda

ascunsa, dosita bine

in spatele unei priviri...

rusinata de tine...

...dimineata inainte de vreme

calcand delicat printre gene

si printre chicotelile unei ghicitori traznite

ce asteapta sa fie...

acum deslusite...

Piele de Leu...

...privesc soarele pe geam si ma intreb cum l-as simiti pe pielea mea. Cred ca bine.

Cateodata ma surprind pe mine cum imbrac cate o piele de leu ascunzandu-mi fluierele picioarelor goale. Ca un copil mic si prost ma cufund in poveste cu patura'n cap maraind ca un leu curajos, ridicandu-ma in doua picioare si agitandu-mi labele imaginare. Si-apoi rad de mine. Singura acolo sub patura. Mai si plang cateodata. Ca doar nu ma vede nimeni. Si nimeni nu stie ca patura nu-i o piele de leu. Si ca cele doua codite prinse cu elastice colorate nu's o coama mare si fioroasa. Cine sa stie, nu-i asa? ...ca am fost vrajita sa fiu vesnic copil in adancul sufletului meu. Sa vorbesc cu fluturii si sa visez cu ochii deschisi...Sa ma privesc in oglinda lacului fermecat si sa incerc sa-mi descalcesc cositele incurcate... ca doar cosite sunt in povesti... de obicei aurii si nu ciufulite...dar pana la urma e povestea mea, nu?

....sa pot sa-mi leapad pielea numai la lumina zenitului ca sa ma scald in apa vrajita iar El sa-mi fure haina obligandu-ma sa-mi privesc goliciunea copilariei mele...si sa rad impreuna cu toti printii -broscoi ascunsi in nuferi si cu toate printesele-lebede....

... zambesc, privesc la soare si la mugurii inverziti , imi pun perna in cap, patura peste mine si plec mai departe pasind tantos cu labele mele uriase. Doar sunt regele animalelor, nu?

I'm ADDICT

.. .nu pot sa cred ca s-a terminat . Este imposibil. Am lucrat 3 luni ...obosita , neobosita, trista, vesela , creativa, taciturna ...nu conteaza...Am fost acolo. In fiecare luni si miercuri . Marina Istomina .

Am fost eu, Andreea , cautand adanc ...scormonind in sufletul meu dupa simtaminte... scotand la iveala de sub maldarele de parf un tipat, ce trebuia sa sfredeleasca peretele si sa ajunga in strada ...cum mi se zicea ...odata...

Cautand prin cotloanele inimii mele, rascolind din greu dupa un zambet...dupa o lacrima sau dupa o farama de iubire... rascolind dupa adevar.

Uneori doare, atunci cand te impiedici si cazi julindu-ti genunchi in propria-ti frustare ... doare...dar asa in sfarsit ai vazut-o, ai inteles-o, ai strans-o la piept si ai lasat-o sa zboare ...

...este extraordinar sa intri in podul inimii tale ...sa rupi toate lacatele, sa tragi perdele sa deschizi ferestrele si sa lasi aerul curat sa patrunda inauntru...si lumina . Ca sa vezi tot ce n-ai vazut pana atunci ...

Nu mi-am inchipuit ca teatrul e atat de greu. Si atat de frumos. Si atat de greu. Si atat de frumos... ...pentru ca trebuie sa fii Tu acolo pe scena . Si sa nu fii... Ea exista. Nu poate fi uitata intr-un sertar, intr-o tipla, printre alte scenarii. Pentru ca nu mai e o replica pe hartie . E vie. Sunt vie ... Acum.

I'm ADDICT.

Se sting reflectoarele ...si iar se aprind...

...ma strangea esarfa de gat, ma sufocam, inima-mi batea cu putere in gat ...in si urechi, si in picioare ...si oriunde ai fi pus degetul pe pielea mea...

...o strangere de mana , o vorba calda , o bataie pe umar, o strangere in brate...

...palme ude, maini reci, obraji fierbinti...

...sufletul se face ghem si se ascunde speriat intr-un colt de inima...dar acolo e puterea, bate foarte tare, asurzitor si atunci fuge in minte...apoi intr-o mana , in stomac, picior...mi-e frica sa nu iasa cu o respiratie , atat e de usor...

...se sting reflectoarele ...si iar se aprind...Marina Istomina...