duminică, 10 ianuarie 2010

Inceput de poveste - 2

Iubesc caii. Defapt sunt fascinata de ei: atat de puternici , atat de virili dar si atat de gratiosi - toate in acelasi timp. Foarte rar intalnesti in natura o asemenea combinatie de trasaturi. Barbatul va fi puternic , viril dar in nici un caz gratios. Exclus. Femeia da, este plina de gratie si senzualitate dar nu puternica. Ma rog, exista si exceptii, dar ele sunt nefiresti. Sau cel putin mie imi sunt total straine de simtire. De frumos.
Escaladez dezamagita si uda un bolovan imens si colturos de pe mal. Apa imi uda gleznele inconjura pietroiul fura ce stia ea mai bine si apoi iarasi trecand peste gleznele mele se retrage in larg cu ce-a furat.
Nu-mi revin. Un cal. Frumos , puternic, negru pe malul marii. As putea murii acum. Ce mi-as mai putea dorii?
"...un sarut..."
Ce? Tresar speriata, deschid ochii pe care abia acum realizez ca ii inchisesem, imi iau mana de pe genunchi , dau sa ma sprijin in bolovan ca sa ma ridic, dar ma zgarii. Durerea ma irita si mai tare...nervoasa imi duc palma la gura si-mi prezez cu buzele rana. Un gust sarat usor dulceag ma aduce la realitate: chiar m-am taiat si culmea sangerez. Am si uitat de ce m-am speriat la inceput...Ah! da. Un sarut? Ce gand e asta? ...de ce era rostit de o voce soptita de barbat? Am luat-o razna de la atata atmosfera de film...
Ma linistesc, ma ridic, dar nu-mi mai arde de plimbare. Blugii uzi atarna grei si incomozi...Mai bine ma duc sa ma schimb, sau poate chiar sa trag un pui de somn...
Mi-aduc aminte...Da, minunat, un pui de somn in camera aceea atat de frumoasa ...in cerceafurile alea albe cu buchetele de flori mici in degradeuri de galben si mov...
***
Cred ca m-am trezit la timp pentru pranz... Imi iau lenesa mobilul de pe noptiera si vad ca e 3. Uau! La doua se servea masa. Ma dau jos din pat, buimaca, ma incalt si cobor repede in salon.
Se pare ca sunt singura la masa.: trei mese micute cochete, din acelasi lemn ca in toata casa, cu cate un servet patrat movuliu asezat in mijloc si cu acelasi timp de vaza ca si in camera mea. Numai florile difera. Sunt albe. Ma asez la o masa mai apropae de usile mari deschise catre veranda inflorita. Aceasi domnisoara pistruiata apare aproape instantaneu zambind plina de buna vointa. Observ ca are ochii caprui. Defapt nu sunt chiar caprui sunt ceva foarte interesant o culoare nedefinita undeva intre verde si caprui.
Stiu foarte clar ce vreau. De acasa am "googl-it" mancarurile traditionale irlandeze asa ca primul lucru comandat o sa fie : "colcanon". O combinatie intre cartofi, varza si bacon.
N-au. Ce dezamagire. Dar au tocana de miel. Super. Ador coastele de miel.
Strig dupa roscata si o rog sa-mi aduca si un pahar de vin rosu. Dulce. Se uita cam ciudat la mine. Stiu, cer vin osu in tara berii Guinness si a whisky-ului. Poate sa se uite cat vrea stramb. Nu-mi place berea, te umfla ingrozitor iar de tarie nu sunt bautoare: ma ia de cap imediat.
Ma afund cuminte in scaun si-mi aprind o tigara.
Instant apare roscata sa-mi atraga atentia ca nu se fumeaza in interior. Bun. E de inteles.
Ma duc pe veranda, printre florile rosii care nici nu mai stii de unde apar. Ghivecele nu se mai vad, sau poate ca e o planta agatatoare care creste din pamant si a urcat pe balustrada. Nu se stie.
Rosu. Iubesc si rosul. Fumul de tigara brusc ma incurca si nu mai inteleg parfumul ce ma chinuiam sa-l inspir. Ciudat. Imi sting tigara si imi apropii fata de petalele mari si carnoase. De aici se vede faleza clar pana in departari. Vad si bolovanul mare in care m-am zgariat. Ma uit la palma si brusc o picatura de sange isi face iar apariti din taietura. Se prelinge pe incheietura si cade pe o floare alba. Si se inrosete toata.
Ce floare alba??? Aici sunt numai flori rosii mari carnoase si parfumate. Si as jura ca mai devreme floare asta de jos era alba si s-a inrosit, ca o sugativa, din picatura mea de sange. N-am timp sa mai cuget: mirosul de miel imi intoarce instantaneu privirea si picioarele. Minunat. Ce foame imi era.
***

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu