...am avut un vis...
...calatoream....mergeam la pas cu rucsacul in spate...mai admiram peisaje minunate, mai oboseam si-mi lasam privirea in jos lasandu-ma in voia pasilor ... mai ma odihneam...apoi iar calatoaream...
...intr-un moment de oboseala mi-am ridicat privirea ...si-am zarit ceva in departare...eram prea curioasa ca sa nu cercetez, asa ca pasii m-au indreptat intra-colo...cu cat ma apropiam incepeam sa inteleg ce vad...o plaja minunata, un taram fantastic nemaivazut de ochiul meu ...o plaja ciocolatie cufundata in culorile unui apus ametitor...valuri usoare scaldau nisipul fin ca matasea ce scanteia in lumina rosie a soarelui inecat pe jumatate in mare...narile mi-au fost invadate de briza sarata de seara, simturile mi-au ametit, inima a inceput sa bata nebuneste, rucsacul mi-a scapat din spate...
...oameni frumosi au aparut de pretutindeni, veseli cu chipuri luminoase... ma indemnau sa pasesc spre plaja...le-am zambit , dar cand am facut primul pas am simtit durere...pana la nisipul fin trebuia sa merg pe cioburi de scoici...oamenii ma incurajau...am facut cativa pasi si am realizat durerea nu era mare...oamenii ma incurajau... valurile frematau cu creste de spuma, soarele incremenise la orizont...oamenii ma incurajau....dar in timp ce mergeam, plaja parea sa se indeparteze...oamenii se imputinau...sufletul mi se intrista...m-am uitat inapoi, rucsacul ramase pe jos la capatul plajei cu scoici...m-am uitat inainte, minunata plaja era si mai departe , oameni si mai putini... picioarele incepusera sa ma doara...
...m-am trezit ...
...calatoream....mergeam la pas cu rucsacul in spate...mai admiram peisaje minunate, mai oboseam si-mi lasam privirea in jos lasandu-ma in voia pasilor ... mai ma odihneam...apoi iar calatoaream...
...intr-un moment de oboseala mi-am ridicat privirea ...si-am zarit ceva in departare...eram prea curioasa ca sa nu cercetez, asa ca pasii m-au indreptat intra-colo...cu cat ma apropiam incepeam sa inteleg ce vad...o plaja minunata, un taram fantastic nemaivazut de ochiul meu ...o plaja ciocolatie cufundata in culorile unui apus ametitor...valuri usoare scaldau nisipul fin ca matasea ce scanteia in lumina rosie a soarelui inecat pe jumatate in mare...narile mi-au fost invadate de briza sarata de seara, simturile mi-au ametit, inima a inceput sa bata nebuneste, rucsacul mi-a scapat din spate...
...oameni frumosi au aparut de pretutindeni, veseli cu chipuri luminoase... ma indemnau sa pasesc spre plaja...le-am zambit , dar cand am facut primul pas am simtit durere...pana la nisipul fin trebuia sa merg pe cioburi de scoici...oamenii ma incurajau...am facut cativa pasi si am realizat durerea nu era mare...oamenii ma incurajau... valurile frematau cu creste de spuma, soarele incremenise la orizont...oamenii ma incurajau....dar in timp ce mergeam, plaja parea sa se indeparteze...oamenii se imputinau...sufletul mi se intrista...m-am uitat inapoi, rucsacul ramase pe jos la capatul plajei cu scoici...m-am uitat inainte, minunata plaja era si mai departe , oameni si mai putini... picioarele incepusera sa ma doara...
...m-am trezit ...
...si acum ma intreb , cum s-ar fi terminat oare visul meu???
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu