joi, 15 octombrie 2009

Strigat






...m-am hotarat ca azi sa fiu fericita...


...mi-am inchis ochii , i-am strans , mi-am luat fata in palme si am strigat puternic:

DAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA.........venele s-au umflat, sangele imi pulsa sub degete, inima imi spargea timpanele...apoi ... liniste...am deschis ochii larg ...totul in jurul meu era rosu: cerul, pamantul , aerul , lumina...un rosu cald si bland cu sufletul meu...cu privirea mea...


...o adiere usoara se juca prin parul meu, mi-l mangaia... aerul incepu sa se miste...o farama de rosu se desprinse din cer si in spirale nebunesti imi cazu pe umar...


...era ...o frunza...minunata, perfecta, rosie...si atunci am inteles...erau doar frunze, rosii, aurii , portocalii , aramii...una , doua , trei ...o mieeeee....m-au prins si pe mine in jocul lor nebunesc ...
...am inceput a ma invarti cu mainile catre cer cuprinsa de o admiratie muta... am ametit si am cazut ...m-am cufundat in frunze...rosii, calde, moi, perfecte...ma inveleau atat de gratios, fosneau atat de duios ...cuvinte dragastoase...am inspirat adanc mirosul lor de toamna iar inima a inceput sa-mi cante un cantec de iubire...


Un comentariu:

  1. Foarte fin si gratios textul tau... pe alocuri... zbuciumat. Dar scrii foarte bine. Ai un talent nativ de scriitor. Cu-atat mai mult cu cat iti poti descrie in cuvinte atat de frumos asezate, trairile si gandul.

    RăspundețiȘtergere